Pașaport pentru copilul născut în străinătate: traseul complet
Pe scurt
Ca să obții pașaport românesc pentru un copil născut în străinătate ai nevoie mai întâi de certificatul lui de naștere românesc, obținut prin transcrierea certificatului străin — fără CNP românesc, cererea de pașaport nu poate fi depusă. Cererea se depune personal la consulat, cu acordul ambilor părinți; dacă unul lipsește, e nevoie de o declarație notarială de acord sau de hotărârea judecătorească privind autoritatea părintească.
Actualizat la:
Ți s-a născut copilul în străinătate și vrei să-i faci pașaport românesc — pentru vacanța în România, pentru bunici, pentru dublă cetățenie. Procedura e clară, dar are un pas ascuns la început care surprinde aproape toți părinții și care poate întârzia totul cu luni de zile.
Pasul ascuns: fără certificat românesc, nu există pașaport
Cererea de pașaport se depune pe baza certificatului de naștere românesc, care conține CNP-ul copilului. Certificatul emis de spitalul sau primăria din străinătate, oricât de oficial ar fi, nu ține locul lui.
Ca să obții certificatul românesc, ai nevoie de transcrierea actului străin — apostilă, traducere legalizată, dosar depus la consulat sau la primărie. Durează realist între una și șase luni.
Concluzia practică: dacă aveți o călătorie planificată, începe cu transcrierea, nu cu programarea la pașapoarte.
Acordul ambilor părinți — și excepțiile
Regula: veniți amândoi părinții, cu copilul. Dacă nu se poate:
- un părinte lipsește → declarație de acord autentificată la notar (în țară) sau la o misiune diplomatică românească;
- autoritate părintească exclusivă → hotărârea judecătorească definitivă;
- niciun părinte nu poate veni, din motive obiective → procură specială dată unei persoane împuternicite.
Capcana CRDS, pe care puțini o anticipează
Dacă ceri pașaport CRDS — adică pentru copil cu domiciliul oficial în străinătate — apar cerințe suplimentare:
- acordul ambilor părinți este obligatoriu, fără excepții de comoditate;
- dacă un părinte are încă domiciliul în România, el trebuie să dea o declarație expresă de acord privind stabilirea domiciliului copilului în afara țării.
E cerința care blochează cel mai des dosarele la ghișeu, pentru că părinții nu știu că trebuie pregătită din timp. Dacă nu ai un motiv clar să muți domiciliul copilului, întreabă consulatul dacă nu e mai simplu să păstrezi domiciliul în România.
Pentru restul demersurilor pe care le poți rezolva fără să vii în țară, vezi ghidul despre acte românești din străinătate.
Pași de urmat
- Transcrie certificatul de naștere străin. Primul și cel mai lung pas. Certificatul emis în străinătate se apostilează, se traduce legalizat și se transcrie în registrele românești, la consulat sau la primăria ultimului domiciliu. Rezultatul e certificatul de naștere românesc, cu CNP — documentul de la care pornește totul.
- Decide dacă vrei pașaport cu domiciliul în România sau CRDS. Pașaportul CRDS (cetățean român cu domiciliul în străinătate) se eliberează copiilor care își stabilesc oficial domiciliul în afara țării. Alegerea are consecințe: pentru CRDS e obligatoriu acordul ambilor părinți, iar dacă un părinte are domiciliul în România, el trebuie să dea o declarație expresă de acord.
- Programează-te la consulat. Cererea se depune la misiunea diplomatică sau consulatul României din țara unde locuiți. Programarea se face pe econsulat.ro. În misiunile aglomerate locurile se ocupă repede — rezervă din timp.
- Mergeți amândoi părinții, cu copilul. Regula e prezența ambilor părinți și a copilului (pentru date biometrice, acolo unde vârsta o cere). Dacă un părinte nu poate veni, are nevoie de o declarație de acord autentificată la notar sau la o misiune diplomatică românească.
- Depuneți dosarul și plătiți taxa. Dosarul cuprinde certificatul de naștere românesc, actele de identitate ale părinților, dovada plății și, dacă există, pașaportul anterior al copilului. Taxele se achită conform instrucțiunilor misiunii.
- Ridicați pașaportul. Pașaportul se eliberează conform termenelor comunicate de misiune. Verifică din timp modalitatea de ridicare — unele consulate oferă livrare prin curier, altele cer prezentarea la ghișeu.
Acte necesare
- Certificatul de naștere ROMÂNESC al copilului, în original (obținut prin transcriere, cu CNP)
- Actele de identitate ale ambilor părinți, în original
- Pașaportul anterior al copilului, dacă există
- Dovada plății taxei de pașaport
- Declarația de acord a părintelui absent, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică — dacă nu vin amândoi
- Hotărârea judecătorească definitivă privind autoritatea părintească — în cazul exercitării exclusive
- Procură specială — dacă niciun părinte nu poate fi prezent, din motive obiective
Costuri
| Ce plătești | Cost | Observații |
|---|---|---|
| Taxa de pașaport | Conform tarifului misiunii | Diferă pe grupe de vârstă; tarifele sunt publicate pe site-ul consulatului |
| Transcrierea certificatului de naștere | Taxă mică sau gratuit | Plus costurile de apostilă și traducere legalizată |
| Declarația notarială de acord | Taxă consulară sau onorariu notarial | Doar dacă un părinte nu poate fi prezent |
Tarifele se pot modifica. Verifică valorile actuale pe site-urile oficiale din secțiunea „Surse oficiale”.
Cât durează
Pasul care dictează tot calendarul e transcrierea certificatului de naștere: realist, între 1 și 6 luni. Abia după ce ai certificatul românesc poți depune cererea de pașaport, care urmează termenele obișnuite ale misiunii. Planifică din timp, mai ales dacă aveți o călătorie programată.
Întrebări frecvente
Pot sări peste transcriere și să merg direct după pașaport?
Nu. Cererea de pașaport se depune pe baza certificatului de naștere românesc, care conține CNP-ul copilului. Certificatul străin, oricât de oficial, nu ține locul lui. Transcrierea e obligatorie și e pasul care durează cel mai mult — începe cu el.
Ce înseamnă pașaport CRDS și îmi trebuie?
CRDS înseamnă cetățean român cu domiciliul în străinătate — pașaportul eliberat celor care își stabilesc oficial domiciliul în afara României. Nu e obligatoriu; poți păstra domiciliul în România. Stabilirea domiciliului în străinătate are însă consecințe administrative, așa că discută opțiunea cu consulatul înainte de a decide.
Un părinte nu poate veni la consulat. Ce facem?
Părintele absent dă o declarație de acord autentificată — la un notar public (în țară) sau la o misiune diplomatică românească (în străinătate). Cu acea declarație, celălalt părinte poate depune singur cererea. Dacă niciunul nu poate fi prezent din motive obiective, se poate folosi o procură specială.
Suntem divorțați. Cine dă acordul?
La autoritate părintească comună (regula), e nevoie de acordul ambilor. Părintele care exercită exclusiv autoritatea părintească poate depune singur, prezentând hotărârea judecătorească definitivă. Pentru stabilirea domiciliului în străinătate, acordul ambilor părinți este obligatoriu.
Dacă un părinte are domiciliul în România și celălalt în străinătate?
Pentru pașaportul CRDS al copilului, părintele cu domiciliul în România trebuie să dea o declarație expresă de acord privind stabilirea domiciliului copilului în străinătate. E o cerință des trecută cu vederea, care blochează dosarul la ghișeu.
Copilul trebuie să fie prezent?
Da, ca regulă, pentru preluarea datelor biometrice acolo unde vârsta o impune. Pentru cei foarte mici există particularități — inclusiv varianta pașaportului temporar, care se poate elibera pe bază de fotografii. Confirmă cu misiunea la care te programezi.